Cine este de vină pentru starea dezastruoasă a economiei ucrainene: Din cauza lor nu putem aplica reformele convenite cu FMI

Potrivit acordului de finanțare în valoare de 17 miliarde de dolari, Ucraina, a cărei economie este aproape falimentară, trebuie să reducă deficitul bugetar, să majoreze prețul gazelor pentru consumatorii casnici și industrie și să permită fluctuația liberă a grivnei.

Guvernul este nevoit însă să aloce fonduri substanțiale pentru a lupta cu separatiștii pro-ruși.

Atacurile separatiștilor asupra infrastructurii din regiunea estică industrializată a Ucrainei, respectiv minele, centralele electrice, căile ferate și podurile, au rolul să sufoce economia, a spus Iațeniuk într-o ședință de guvern.

„Pierdem zi de zi potențial economic. Rusia este conștientă că reconstruirea regiunii industrializate Donbas va costa nu milioane, ci miliarde de grivne”, a arătat premierul.

Declinul economic al Ucrainei s-a accelerat de la izbucnirea revoltei pro-rușilor, în luna aprilie, când rebelii au constituit o republică separatistă în urma înlăturării de la putere a președintelui Viktor Ianukovici și anexarea Crimeei de către Rusia.

Economia s-a contractat cu 4,7% în trimestrul al doilea, față de aceeași perioadă a anului trecut. Producția industrială a scăzut cu 12% în iulie, iar perspectivele economice pentru trimestrul al treilea nu sunt promițătoare.

În luna iunie, Iațeniuk a cerut FMI, care pe 29 august trebuie să decidă furnizarea celei de-a doua tranșe de împrumut de 1,4 miliarde de dolari, să țină cont de povara financiară suplimentară a luptelor cu insurgenții.

Premierul a subliniat miercuri costul economic al conflictului, exprimându-și dezamăgirea față de ritmul de implementare a reformelor.

„Sunt nemulțumit de viteza și profunzimea reformelor. Dar pașii pe care i-am făcut sper să aducă stabilitate când pacea va reveni în țară”, a spus el.

Ministrul de Finanțe Oleksandr Șlapak a spus că Ucraina vrea ca FMI să cumuleze tranșele trei și patru din ajutor, care ar totaliza circa 2,2 miliarde de dolari.

Ajutorul financiar internațional a ajutat banca centrală să stabilizeze grivna în luna mai, dar temerile legate de costurile economice și umane ale conflictului au afectat din nou moneda, provocând o depreciere de circa 13% a acesteia, de la jumătatea lunii iulie.